Din loc în loc, zidul cetãţii avea puternice bastioane. În timpul primului rãzboi daco-roman, cetatea Costeşti, "singura cucerire, este incendiatã de cãtre romani".

În rãstimpul dintre cele douã rãzboaie, dacii o refac, degajând-o de urmele incendiului cu care supraînalţã valul. Aşa se explicã culoarea roşie a ei.

Accesul la ruinele cetãţii se face pe jos, urmând drumul ce duce de la cabana Costeşti pe partea stângã a drumului Grãdişte în circa 40 de minute. Drumul este accesibil şi pentru autoturisme parţial, pânã la circa 300 m de ruine.

Adevãratul centru administrativ şi religios al dacilor a fost Sarmizegetusa, aşezatã pe malul drept al Apei Grãdistei. Deşi se aflã la 1200 m altitudine, cetatea este dominatã de înãlţimile înconjurãtoare mai mari, la confluenţele Râului Alb cu Godeanu. Ruinele de aici scot la ivealã cele trei pãrţi componente: cetatea propriu-zisã, sanctuarele şi aşezãrile civile. Intrarea în cetate era aşiguratã de trei porţi. Poarta de est ne conduce pe un drum larg de 5 m, pavat cu lespezi de piatrã cioplitã, pânã la sanctuare, care sunt situate pe alte terase, la circa 100 m. Zidurile cetãţii au grosimea de 3 m, sunt constituite din blocuri de piatrã şi închid cinci terase, acestea având o suprafatã de 3 ha. Din complexul religios se mai pot vedea şapte construcţii.

Sanctuarul mare, rotund, este cel mai important element, constituit din blocuri de piatrã aşezate în formã de cerc cu diametrul de 30 m. În interiorul lui se aflã un al doilea cerc cu diametrul de 20 m, realizat din stâlpi de lemn, dispuşi sub formã de potcoavã.

Cel de al doilea sanctuar, în apropierea celui mare, are 114 stâlpi de piatrã dispuşi în 13 grupe. Cel de al treilea sanctuar are formã patrulaterã, fiind împrejmuit cu stâlpi de andezit, având în interior 18 coloane grupate în trei rânduri. Pe terasa superioarã a complexului întâlnim grandiosul sanctuar cu coloane având dimensiunile de 38 m lungime şi 32 lãţime. Acesta este format din 60 de coloane grupate în şase rânduri de câte 10. Dupã sfârşitul rãzboiului daco-roman din anul 106 e.n., deşi cetatea era în mare parte avariatã, Traian a instalat aici o puternicã garnizoanã romanã cu ostaşi din legiunea a IV-a Flavia Felix.

Vestigiile descoperite la Sarmizegetusa, centrul politic, religios şi militar al dacilor, constau din urme de locuinţe, unelte de fier, pãrţi din vase, ceramicã dacicã pictatã, un vas cu inscripţia "Decebalus per Scorillo", blocuri de piatrã cu litere greceşti şi latine, obiecte de podoabã din metale preţioase, monede etc.